*AMERICA, MULŢUMESC!*

Să o luăm de la-nceput. Mulţumesc Ambasada SUA la Chişinău pentru faptul că! Pentru faptul că vara asta am plecat în State, că am văzut patru oraşe, că, suprinzător, dar am mâncat gustos şi (uneori) destul de mult şi mulţumesc pentru faptul că în loc să mergem la mare şi să ne bălăcim ca nişte amibe, am mers la ocean şi am muncit ca nişte albine.

Mulţumesc, New York, oraşul lui concrete jungle wet dreams tomato, pentru clădiri înalte cât Guliver şi oameni mulţi cât furnicile.

Mulţumesc Profesorului Tudor Spătaru pentru timpul, zâmbetul şi înţelepciunea pe care ne-a împărtăşit-o. Dar mai ales mulţumesc pentru felul cum a dansat la restaurantul Bucharest. Însă asta deja e altă poveste şi voi nu o veţi afla în curând pentru că eu sunt un tip discret.

Mulţumesc Andrei şi Lina, prieteni imaginari, care v-aţi arătat în faţa mea într-un loc imaginar pe nume Milwaukee.

Mulţumesc oraş imaginar pe nume Milwaukee pentru moşteniri arhitecturale nemţeşti, franţuzeşti şi englezeşti şi mulţumesc pentru împrumuturi gastronomice spaniole, italieneşti şi indiene.

Mulţumesc Wilmington, Carolina de Nord – oraş cu cele mai gustoase nachos cu jalapeños şi cei mai simpatici oameni cu inimă mare, care nu-ţi cunosc limba şi ţara, dar te-au văzut destul de mult pe youtube şi sunt gata să-ţi organizeze o surpriză super tare de ziua ta.

Mulţumesc Washington pentru că tu nici pe departe nu eşti Washington, dar mai degrabă Paris sau Londra.

Şi, last but not least, mulţumesc Bill McGuire, cel mai scump American, care nici pe departe nu e American, dar e un Neamţ petrecăreţ, antisovietic şi care iubeşte Moldova. Pupicei!

---